Acasa

Liviu Rebreanu, întemeietorul romanului românesc modern, a cărui operă se caracterizează printr-o diversitate tematică, a surprins, în scrierile sale, o multitudine de aspecte umane, reușind să prezinte viața în complexitatea ei socială și psihologică. De altfel, Liviu Rebreanu este autorul primului roman obiectiv din literatura română, ''Ion'', și al primului roman de analiză psihologică din proza românească, ''Pădurea spânzuraților''.

Mara apare în revista „Vatra” în anul 1894, iar în volum în 1906, fiind un roman al inițierii și al formării, cuprinzând două planuri narative, unul al destinului Marei, al evoluției ei sociale, iar celălalt al formării copiilor ei, Persida și Trică, trecerea lor de la copilărie la maturitate. 

„Putem vedea așa cum trebuie numai cu inima, ceea ce este esențial este invizibil pentru ochi." Antoine de Saint-Exupery

Aici în vale e Moara cu noroc.

Ori din care parte ar veni, drumeţul se bucură când o zăreşte din culmea dealului pleşuv, căci, venind despre locurile rele, ea îl vesteşte că a scăpat norocos, iară mergând spre ele, la moară poate să găsească ori să aştepte alţi drumeţi, ca să nu plece singur mai departe.

Sub cerul cenușiu de toamnă ca un clopot uriaș de sticlă aburită, spânzurătoarea nouă și sfidătoare, înfiptă la marginea satului, întindea brațul cu ștreangul spre câmpia neagră, înțepată ici-colo cu arbori arămii. Supravegheați de un caporal scund, negricios și ajutați de un țăran cu fața păroasă și roșie, doi soldați bătrâni săpau groapa, scuipân-du-și des în palme și hâcâind a osteneală după fiecare lovitură de târnăcop. Din rana pâmântului groparii zvârleau lut galben, lipicios...

„Pe lângă plopii fără soţ 

Adesea am trecut; 

Mă cunoşteau vecinii toţi – 

Tu nu m-ai cunoscut.”

„În recreație, asaltat de roata băieților, profesorul de serviciu ascultă – pentru a câta oară? – explicațiile țipate de-a valma, încâlcite, forfecate, peste care, ca dintr-o armonică ce își dă duhul, se suprapune neogoit scâncetul celui mai prizărit dintre împricinați. Noroc că e timp destul. E recreația mare.”

Să stăm de vorbă acum despre regimul muncii de acasă, cu alte cuvinte despre disciplina pregătirii temelor. Dacă în această cursă de mare fond care e anul școlar mai există elevi care „șchioapătă”, eșuați mereu în coada plutonului, etern proptiți în cârja notelor mici, aceasta se datorează în foarte mare măsură defecțiunilor ivite în munca de acasă: pregătirea lecțiilor, a temelor.

„Era o dimineaţă însorită, luminoasă, când am ieşit pe stradă. În prima curte, copiii, cu şorţuleţe curate, stăteau la umbră şi citeau. Trecând pe lângă ei, s-au ridicat în picioare şi m-au salutat, apoi s-au aşezat, continuându-şi lectura întreruptă.”

„Această poveste nu este fantastică, ci doar românescă. Să tragem concluzia că nu e adevărată, având în vedere caracterul ei neverosimil? Ar fi o greşeală. Suntem în vremea când totul e cu putinţă, - am putea chiar să spunem că totul a fost cu putinţă.”

În timp ce-am scris această carte, m-am gândit numai la tine, copilul meu, şi numele tău mi-a venit pe buze în fiecare clipă. Hector Malot

Acum este mai ușor să desenezi imaginile pe care le îndrăgești. Unește punctele în ordinea crescătoare a numerelor. Colorează fiecare imagine și bucură-te de desenul tău!